E bine sa dormi in fiecare seara. Cateva ore bune. Altfel o dai in diverse la ore tarzii. Din subteranele oboselii de vita nobila (ora 4 dimineata, dupa tauri rosii si cafele negre), circul nostru va prezinta elucubratii de mare arta publicate initial in foileton in editia de seara a Messengerului:
picture me rollin
smokin’ or dopin’
kickin’ and steamin’
wheelin’ n’ dealin’
i’m on the flow
i grow
weed in my own private show
i sell herbs with natural flavor
dreams brewed under light from the saviour
my work is my dope
my flow is my glow
my sleep is where i keep
all i enrich tightly sealed
but already billed
my words tackle you like the iceberg stumped titanic -
i cut through your thoughts you can feel it, it’s organic
i terrorize
while i verbalize
you can no longer fantasize
before you realize
the size of my ties
to esoteric knowledge,
my mind is what belies
all your tiny facts of life you try to serialize
my eyes get sore while my mind is tore
you can’t keep up on my track
when i roam and attack -
yo’ street cred’s out,
yo’ spirit’s in doubt
as you search for a way out
black is the color
but not of the dollar;
your color’s fadin’,
your limp’s aggravatin’,
no need for your magic
cuz’ it’s all goin’ tragic:
lips stop babbling,
hands stop wabbling,
heart’s rhythm’s troubling
and all the bling in the world
ain’t worth my word;
time to step up,
grow up
and make up your mind -
fight or give up?
scratchin’ eyez
you’ won’t believe where i’ve been,
flowin’ and livin’
for a buck and a bean;
i’m as true as it gets,
ain’t no trick, don’t be foolin’,
stick your money on bets -
and if you can’t handle my conscience
better rever my science with your silence
you gotta be in the zone
millenium dome – history’s gnome;
humanity sizin’ up to a bone,
always fightin’ alone
Cand o sa ma fac mare o sa ma fac vanzator de flori de 8 martie. Salvatorul ratacitilor, al pierdutilor, al neglijentilor. Raza de lumina a uitucilor. Binefacatorul relatiilor. Si seara o sa ma intorc la brat cu galeata de flori ramase, mai mandru ca Superman dupa o zi de lucru. Privirile recunoscatoare de pe parcursul zilei o sa-mi tina de cald, compensand pentru caloriferul debransat. Reducerile de pret pe care le-am facut de dimineata or sa ma umple de multumire, si n-o sa trebuiasca sa mai mananc. Nu ca as fi avut ce. O sa ma-nvelesc cu bancnotele stranse de 8 martie, ca si cum m-as inveli cu o patura facuta de maini iubitoare. Si-am sa adorm profund pana la anul urmator, cand am sa ma trezesc infrigurat pe 7 martie, cautand salbatec flori proaspete, batandu-ma pentru un loc pe strada printre ceilalti traficanti de ghiocei. Pentru dumneavoastra, doamna.
Iaca de obicei nu fac leapse, da’ asta pare a fi pe gustul meu, si vine de la vechea cunostinta TH, deci nu se refuza. Regulile ie cam asea:
- Go to Wikipedia. Hit “random”. The first random Wikipedia article you get is the name of your band
- Go to Random quotations. The last four or five words of the very last quote of the page is the title of your first album.
- Go to Flickr and click on “explore the last seven days”. The third picture, no matter what it is, will be your album cover. Use Photoshop or similar to put it all together.
Si iaca si rezultatul:
O treaba foarte elfica. Si care probabil in lumea reala ar fi ceva Symphonic Rock ori ceva de genu’.
Asa-ntrucat, sa dam mai departe leapsa, de vor dori s-o primeasca, spre Gholemu’, poate-i face si-o recenzie post-leapsa, Enaque, sa-i ingradim creativitatea si Paraplu, sa nu se plictiseasca.
Trupa de mare angajament “Si Tu” sau “2 de U” s-a hotarat sa nu mai salveze copiii saraci din Africa macar pentru cateva luni si sa revina sa faca niste muzici. Si parca treziti dintr-o grea amnezie de basm rusesc, trupa U-Doi si-a amintit ca inainte de apa salcie care a fost manualul despre demontarea bombei atomice a facut si un “Achtung Baby”, si un “Pop”, si un “Zooropa”. Ca inainte sa lalaie cateva acorduri diluate pe un disc intreg, mai aveau chef de experimentat si de scris cantece cu cap si coada. The Edge, parca palit de o revelatie, a ajuns la concluzia ca chitara electrica a fost facuta ca sa fie cu distort, si ca pe ea se mai pot face si mici solo-uri din cand in cand, iar riff-urile e bine sa aiba oaresicare caracter memorabil. Si asa s-a nascut “No Line On The Horizon“. Care e la intersectia a tot ce s-a chemat “Tu Doi” de la Achtung Baby incoace. Si cu bune si cu rele. “Nici o linie la orizont” nu e un pas nici in fata nici in lateral. E ce stim, doar ca facut mai bine decat in ultima vreme. Piesa titlu, Stand Up Comedy sau Breathe sunt piesele de rezistenta, pe care le asteptam de ani buni. Fez si Get On Your Boots sunt piesele pe care nu stiam ca le asteptam, dar de care sunt bucuros ca au venit, pentru ca arata ca “Tu 2″ mai stie sa surprinda si sa aduca ceva nou. In sfarsit, White As Snow si Cedars Of Lebanon sunt baladele bine facute cu versuri de mare finete cum stiau sa scoata intr-o vreme si se pare ca n-au uitat complet. Dar ca sa nu fie treaba buna, ca sa aiba motiv sa se intoarca in studio la un moment dat, au plesnit si-un Moment Of Surrender. Prea mult si degeaba. Asa incat… nici o linie la orizont? Mai multe. Semne bune anu’ are.
Akira Kurosawa on Toshiro Mifune: “A young man was reeling around the room in a violent frenzy… It was frightening as watching a wounded or trapped savage beast trying to break loose. I stood transfixed.”
-
Werner Herzog on Klaus Kinski: “I had to domesticate the wild beast.”
Nu mergeti desculti prin casa. Altfel s-ar putea sa descoperiti intr-o buna zi trecand dintr-o camera in alta cum talpile va sunt gadilate de o senzatie de apa. Mirati fiind, sa nu care cumva sa va doriti sa aflati daca-i vis sau aievea. In caz contrar, veti descoperi cu stupoare ca acolo unde alta data era gresie, acum e o balta, la fundul careia se zareste amintirea gresiei de alta data. Iar unde covor zacea, acum mlastina s-a prefacut. Atrasi in capcana, veti privi mirati in jur, si concentrati ca un ninja pe acoperisul conacului veti ciuli simturile pentru a descoperi sursa raului, elementul dusmanos. Si iata – incolacindu-se pe o conducta, subtire si susurand ca un serpisor nevinovat de casa, un firicel de apa se infiltreaza insidios in resedinta, iar odata intrat razbunarea sa e greu de oprit
- carpe, carpe si prosoape,
dusmanit va fi de toate, dar…
in van. In van veni-veti,
stavila suvoiul n-are,
intreaga casa-i fara scapare.
Si intr-o clipa suvoiul se-nteteste si se-nmulteste si-ataca prin invaluire si-ntr-o camera, si-n alta. Neobosit si de nestapanit, suvoiul acapareaza tot in cale, pana ce intr-un final, cand pare ca nu mai are potrivnic, un susur mut ii anunta sfarsitul. Ca un ronin care si-a razbunat stapanul, indeplinindu-si ultima misiune, isi gaseste linistea. Dar casa nu va mai fi niciodata la fel acum. Ma uit in jur – si injur – si pentru o clipa totu’ pare asa frumos si linistit… Dar stiu ca urmeaza tortura – picatura chinezeasca din tavan. Asa ca, dragi copi, in ceste ultime momente de feerica liniste zen, las vorba de-ntelepciune catre voi: nu mergeti desculti prin casa. Dusmanul pandeste.
Pe o caseta de demult de la Divertis, era un mic scenariu cu o comuna romaneasca fictiva – dar atat de adevarata, unde toata lumea avea ceva cu toata lumea, si unde cineva venise cu urmatoarea poema:
Taran sunt, roman sunt
Si Gheorghe ma cheama
N-as face rau nimanui
Da’ c-un drug de arama
In cap pe Manase as vrea sa-l pocnesc!
Cine e Manase? Manase e mai multi, in cazul de fata. E oamenii care merita batuti cu un drug de arama. Uneori iti vine sa zici ca unii n-au fost batuti suficient cand erau mici. Urmatorii fac parte din categoria “niciodata nu e prea tarziu”: secretarele de la licee (ele ar merita batute cu telefonu’ la care atat de suav raspund de fiecare data), alea de la universitate (cu tastatura pe care n-au invatat s-o foloseasca de trei ani incoace), vecina mea de la 1 (cu unul din cainii la care tine asa tare), aia de-au bagat economia-n buda si n-au tras apa (lapidare cu monezi), alea isterice mai ceva ca porcusoru’ isteric de ne polueaza pe tubu’ catodic (cu un televizor alb-negru, vechi, mare si greu), marlanii mari (cu un drug mai mare), marlanii mici (cu un drug Dulce & Cabana), internationala manglitorilor si violatorilor cu cetatenie romana (da’ nu cu drug de arama, ca raman fara el), militienii deghizati in politisti (cu un drug deghizat in baston), fosilele deghizate in profe de romana (cu un drug de arama luat din codrii de arama), pitipoancele deghizate in artiste si in general toti deghizatii din toate colturile – uniti-va, ca sa pot veni cu un drug imens si sa rezolvam problema dintr-o clipire. Nu-s violent din fire, da’ c-un drug de arama… as sta la panda in lanul de secara.
